Legislație igienă publică- dezinsecție, deratizare și dezinfecție actualizată 2023

Văzând Referatul de aprobare nr. AR 3.779/2023 al Direcției generale sănătate publică și programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătății,

având în vedere:

Decizia civilă nr. 2.158/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție de punere în executare a Sentinței civile nr. 138/2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj;

dispozițiile art. 6 lit. e) pct. 3 și ale art. 7 lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului și ale pct. 1 lit. g) din anexa nr. 3 la aceeași lege,în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,ministrul sănătății emite următorul ordin:

Articolul I

Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 21 februarie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 1

În înțelesul prezentelor norme, următorii termeni se definesc astfel:

a) încăpere de locuit – încăperile cu funcții de cameră de zi și dormitoare;

b) zonă de locuit – zona constituită ca o grupare funcțională de loturi și parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuințe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire;

c) perimetrul unității – limitele terenului pe care este amplasat un obiectiv și pe care se desfășoară activitățile specifice;

d) teritoriu protejat – teritoriu în care nu este permisă depășirea concentrațiilor maxime admise pentru poluanții fizici, chimici și biologici din factorii de mediu; acesta include zone de locuit, parcuri, rezervații naturale, zone de interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, instituții social-culturale, de învățământ și medicale;

e) zonă de protecție sanitară – terenul din jurul obiectivului unde este interzisă orice folosință sau activitate care ar putea conduce la poluarea/contaminarea factorilor de mediu cu repercusiuni asupra stării de sănătate a populației rezidente din imediata vecinătate a obiectivului; pentru captările, construcțiile și instalațiile utilizate în alimentarea prin sistem public sau privat de aprovizionare cu apă potabilă/instalațiile de apă minerală, terapeutică sau pentru îmbutelierea apei se aplică prevederile pentru «zona de protecție sanitară cu regim sever», «zona de protecție sanitară cu regim de restricție» și «perimetru de protecție hidrogeologică» din Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 930/2005, denumite în continuare Norme speciale, și din Instrucțiunile privind delimitarea zonelor de protecție sanitară și a perimetrului de protecție hidrogeologică, aprobate prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1.278/2011;

f) produs biocid – conform definiției prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, corespunzător tipurilor de produs 2, 5, 14, 15, 16, 17, 18 și 19 din anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012;

g) produs de protecția plantelor (pesticid agricol) – conform definiției prevăzute la art. 3 lit. j) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu modificările și completările ulterioare;

h) utilizator amator – individ din populația generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuință și anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiții de expunere care pot fi controlate;

i) biosecuritate – complex de măsuri organizatorice și tehnice care sunt aplicate într-o fermă pentru prevenirea introducerii, persistenței și răspândirii de agenți patogeni, în scopul protejării sănătății animalelor și a sănătății publice;

j) bazin de înot – cuvă artificială umplută cu apă care întrunește cerințele de dimensionare și dotare ce permit exercitarea activităților de înot în conformitate cu tipul și nivelul prestațiilor pentru care este destinată;

k) piscină – construcție complexă echipată pentru îmbăiere și/sau înot, în care se regăsesc unul sau mai multe bazine artificiale, folosit/folosite pentru activități de agrement, formative și/sau sportive, după caz, precum și toate celelalte spații necesare desfășurării corespunzătoare a acestor activități;

l) suprafața adiacentă bazinului – pardoseala din jurul bazinului utilizată pentru circulație și activități sportive, didactice sau recreaționale, după caz;

m) pediluviu – spațiu de trecere către bazin, alcătuit dintr-o cuvă, dispusă astfel încât să nu poată fi sărită sau evitată, cu rol în dezinfecția și igienizarea picioarelor utilizatorilor;

n) apa de preaplin – cantitate de apă al cărei volum depășește capacitatea nominală a bazinului;

o) responsabil de piscină – persoana care asigură realizarea condițiilor de igienă, precum și funcționalitatea piscinei, instalațiilor și siguranța utilizatorilor;

p) personal profesional – persoane care utilizează biocide, respectiv produse de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, în timpul activităților profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori și angajați independenți din diferite sectoare;

q) personal profesional instruit – persoane care dețin certificate de absolvire pentru efectuarea tratamentelor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, conform art. 1 alin. (3) lit. f) din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă;

r) utilizare în interior – utilizarea unui rodenticid sub formă de momeală plasată într-o clădire sau într-un spațiu închis, în care trăiește sau se hrănește predominant organismul-țintă. Pentru rozătoarele care trăiesc în afara unei clădiri, dar se pot deplasa liber în interiorul clădirii la locul în care este așezată momeala, trebuie folosite produse autorizate/avizate pentru utilizare în spațiu deschis;

s) utilizare în sisteme de canalizare – utilizarea unui rodenticid într-un sistem de transport subteran al apei, de la punctul de producție până la punctul de tratare sau de evacuare, format din țevi, camere și guri de vizitare;

t) utilizare în clădiri și în jurul clădirilor – utilizarea unui rodenticid pe nave, în interiorul unei clădiri și în zona din jurul acesteia, incluzând sistemul de canalizare, cu excepția utilizării în depozite de deșeuri sau în zone deschise, precum terenuri agricole, parcuri sau terenuri de golf;

u) utilizare în spațiu deschis – utilizarea unui rodenticid într-o zonă urbană, suburbană sau rurală care nu este asociată cu o clădire, precum parcuri, grădini, locuri de joacă, terenuri de sport, păduri private sau publice, zone în afara depozitelor de alimente, terasamente/margini de cale ferată, stații de triaj, aerodromuri, șantiere, zone împrejmuite pentru creșterea animalelor, garduri vii, precum și zone în jurul păsărilor marine care cuibăresc la sol;

v) utilizare în depozitele de deșeuri – utilizarea unui rodenticid în instalații de tratare a deșeurilor, cum ar fi depozitele de deșeuri, centrele de reciclare și instalațiile de compostare municipale staționare sau temporare, precum spații de depozitare a deșeurilor menajere, sau perimetrele instalațiilor de incinerare;

w) utilizare pe versanți ai cursurilor de apă – utilizarea unui rodenticid în aproprierea apelor de suprafață: râuri, canale de drenaj, șanțuri și lacuri (bălți, lagune), precum și în preajma ecluzelor și a digurilor;

x) distanță-tampon – distanța minimă de 100 m aplicată oricărui receptor sensibil la fumigare sau care poate capta urme de fumigare, precum zone rezidențiale și zone vizitate de public, școli, spitale, cămine de îngrijire a copiilor și bătrânilor, zone de captare a apei potabile, iazuri, tuneluri etc.;

y) fumigare – metodă de combatere a dăunătorilor într-un spațiu închis, în care se utilizează un fumigant în concentrații care sunt periculoase sau toxice pentru om și animale;

z) fumiganți – produse biocide în stare gazoasă care fac parte din tipurile de produse 14 (rodenticide) și 18 (insecticide, acaricide și produse pentru combaterea altor artropode) prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012, folosite pentru a sufoca sau a otrăvi organisme dăunătoare sau organisme nedorite, prin îndepărtarea sau înlocuirea oxigenului din aer sau prin efectul biocid letal al fumigantului pe suprafața organismului-țintă;

aa) instalații de fumigare – facilități structurale și tehnice exploatate în scopul eradicării dăunătorilor din mărfuri și produse de consum;

ab) încăperi sau camere de fumigare – clădiri sau părți ale clădirilor închise complet în care urmează să fie efectuate fumigări, inclusiv depozitele de mărfuri sub copertine, aflate pe nave;

ac) unități de transport – vehicule care asigură deplasarea terestră, aeriană și pe apă a mărfurilor sau a persoanelor;

ad) focar epidemic – zona, spațiul, arealul în care se găsesc agenți biologici cu potențial de răspândire spre organismele receptive;

ae) dezinfecție – reducerea numărului de microorganisme în sau pe o matrice neînsuflețită, realizată prin acțiunea ireversibilă a unui produs biocid, la un nivel considerat a fi adecvat pentru un scop definit;

af) dezinfecție ca urmare a unui focar epidemic – operațiuni de curățare și dezinfectare a unui spațiu, întreprinse ȋn urma unor evenimente de boli contagioase (transmisibile);

ag) agenți biologici – microorganisme, inclusiv microorganismele modificate genetic, culturile celulare și endoparaziții umani, care sunt susceptibile să provoace infecție, alergie sau intoxicație, potrivit definiției de la art. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă, cu modificările ulterioare;

ah) curățare – procesul prin care o depunere nedorită este îndepărtată de pe un substrat sau dintr-un substrat și adusă în stare de soluție sau dispersie, conform definiției prevăzute la art. 2 pct. 3 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții;

ai) curățarea chimică «uscată» – orice activitate industrială sau comercială în care se utilizează compuși organici volatili într-o instalație, pentru a curăța îmbrăcăminte, obiecte sau alte bunuri de consum, cu excepția îndepărtării manuale a petelor în industria textilă și de confecții, potrivit definiției de la pct. 5 din anexa nr. 7 la Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare;

aj) dezinfecția prin nebulizare – dezinfecția unui spațiu interior cu ajutorul unui echipament de difuzie în aer, care asigură aplicarea unui produs sub formă de aerosoli, fum, vapori sau gaze, determinând reducerea și inactivarea microorganismelor de pe suprafețele pereților, podelei și tavanului unei încăperi, precum și de pe suprafețele exterioare ale mobilierului și echipamentelor prezente în spațiul tratat;

ak) timp de dispersie – timpul necesar pentru a atinge o concentrație-țintă a dezinfectantului în aer și pe suprafețele de dezinfectat, într-un anumit volum al spațiului dezinfectat prin nebulizare;

al) timp de contact – timpul necesar pentru a atinge eficacitatea preconizată a dezinfectantului;

am) activitate de dezinfecție, dezinsecție și deratizare – orice activitate privind procesarea, condiționarea, prepararea, utilizarea, ambalarea, transportul, depozitarea, manipularea produselor biocide;

an) solvent organic – orice compus organic volatil folosit ca agent de curățare pentru a dizolva impurități, potrivit definiției de la art. 3 lit. pp2) din Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare;

ao) solvent organic halogenat – solvent organic care conține cel puțin un atom de brom, clor, fluor sau iod în moleculă;

ap) zona murdară – spațiu delimitat din incinta unei unități de spălătorie și curățătorie chimică, folosit pentru recepția și stocarea materialelor contaminate, murdare, posibil infectate;

aq) zona curată – spațiu delimitat din incinta unei unități de spălătorie și curățătorie chimică, folosit pentru stocarea materialelor spălate, dezinfectate și curățate;

ar) spălare – curățarea rufelor, țesăturilor, conform definiției prevăzute la art. 2 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenții;

as) aptitudinea în muncă – capacitatea lucrătorului din punct de vedere medical de a desfășura activitatea la locul de muncă în profesia/funcția pentru care se solicită examenul medical, potrivit definiției de la art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătății lucrătorilor, cu modificările și completările ulterioare;

at) spațiu de joacă – perimetrul delimitat și amenajat în scopul agrementului, în care este instalat cel puțin un echipament pentru spațiile de joacă, potrivit definiției din Metodologia pentru certificarea și emiterea certificatului de conformitate de tip pentru echipamentele destinate parcurilor de distracții și spațiilor de joacă, aprobată prin Ordinul ministrului industriei și resurselor nr. 190/2003.

2. La articolul 20, alineatul (1) se abrogă.

3. La articolul 20, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(5) Concluziile evaluării impactului asupra stării de sănătate a populației fac obiectul punctului de vedere al reprezentantului direcției de sănătate publică județene și a municipiului București în a cărei rază de competență se află activitatea/proiectul în cadrul Comitetului de analiză tehnică și sunt parte integrantă din punctul de vedere transmis autorității competente pentru protecția mediului în cadrul procedurilor de reglementare specifice, atunci când activitatea/proiectul este supus(ă) unei astfel de proceduri conform legislației din domeniul protecției mediului în vigoare. Concluziile vor fi integrate în actul de reglementare/decizia de respingere a solicitării de reglementare din punctul de vedere al protecției mediului.

(6) Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației se realizează pentru unitățile prevăzute la art. 5 alin. (1)-(3), pentru orice situații specifice gospodăriilor care nu sunt reglementate la art. 15, precum și pentru obiective și/sau activități care nu sunt supuse prevederilor legislației privind protecția mediului, dacă direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București apreciază că produc riscuri asupra sănătății populației.

4. La articolul 27, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

(2) Fântâna trebuie amplasată și construită astfel încât să fie protejată de orice sursă de poluare și să asigure accesibilitatea consumatorilor. Amplasarea fântânilor publice și a fântânilor individuale se face cu respectarea distanței de cel puțin 10 m radial față de orice sursă posibilă de poluare: grajd, cotețe, platforme individuale de colectare a gunoiului de grajd, fose septice vidanjabile, latrine și trebuie să se facă astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul. Adâncimea stratului de apă folosit nu trebuie să fie mai mică de 6 m. Pereții fântânii trebuie astfel amenajați încât să prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiți din material rezistent și impermeabil: ciment, cărămidă sau piatră, tuburi din beton. Pereții fântânii trebuie prevăzuți cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălțime de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente și impermeabile, iar articularea cu pereții fântânii trebuie făcută în mod etanș. Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei, un acoperiș care să o protejeze împotriva precipitațiilor atmosferice. Scoaterea apei din fântână trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: găleată proprie sau pompă. În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecție de 1,5 m, amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată contra infiltrațiilor și împrejmuită pentru prevenirea accesului animalelor.

5. La articolul 50, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a) Curățarea și dezinfecția:pardoselile se curăță cu ștergătorul umezit în produse de curățare; dezinfecția chimică se face numai dacă suprafețele sunt vizibil murdărite cu sânge sau lichide biologice; măturatul uscat este interzis;covoarele și mochetele se curăță prin folosirea zilnică a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu două filtre, pentru împiedicarea diseminării prafului bacterian; covoarele și mochetele se curăță cu produse de curățare, periodic sau când sunt vizibil murdare; măturatul uscat este interzis;pereții și pavimentele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curăță cu produse de curățare, periodic și când sunt vizibil murdărite; în cazul finisajelor nelavabile, curățarea se face cu aspiratorul de praf;mobila și pervazurile se șterg de praf zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a reține praful; obiectele aflate la înălțime și tapițeria mobilei se vor curăța zilnic cu aspiratorul de praf;W.C.-urile și pisoarele se curăță cu perie, produse de curățare adecvate și se dezinfectează; colacul de W.C. se șterge cu produse de curățare; dezinfecția chimică se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boală diareică acută;cada de baie se spală cu produse de curățare, urmată de dezinfecție; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client;cabina pentru duș, pereții și cada se curăță cu produse de curățare și se dezinfectează; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client; perdelele de la băi și dușuri se spală o dată pe săptămână;chiuveta va avea suprafața intactă și nu va fi prevăzută cu scurgător de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curăță și se dezinfectează zilnic, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subțire;săpunul și dispozitivele pentru distribuirea săpunului: săpunul solid se păstrează uscat într-o savonieră care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru săpun; savonierele și distribuitoarele de perete se curăță și se clătesc cu apă fierbinte înainte de reumplere;alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc., se curăță cu produse de curățare, zilnic;echipamentele și materialele de curățenie: cârpele, bureții, periile, ștergătoarele se spală zilnic cu produse de curățare și se clătesc cu apă fierbinte; se usucă și se depozitează uscate.

6. Articolul 77 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 77(1) Produsele biocide care intră sub incidența prevederilor art. 19 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 pot fi utilizate și comercializate numai de către personal profesional instruit.(2) Pesticidele agricole pot fi comercializate către utilizatorii amatori, cu respectarea prevederilor art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, cu modificările și completările ulterioare.(3) Serviciile profesionale de deratizare, dezinsecție și dezinfecție se realizează numai cu lucrători care dețin certificate de absolvire emise ȋn temeiul Ordinului ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă.

7. Articolul 83 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 83

(1) Unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție Constanta, dezinsecție Constanta și deratizare Constanta sunt obligate să asigure informarea populației cu privire la acțiunile desfășurate, data efectuării lucrărilor, produsele biocide utilizate, concentrația soluției, perioada cât este interzis accesul populației în zona tratată, măsurile de prim ajutor recomandate de producători.

(2) Unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare Constanta iau măsurile necesare astfel încât depozitarea produselor biocide să se realizeze cu respectarea următoarelor prevederi generale:

a) păstrarea produselor biocide se face în spații special amenajate, separate de locuință, cu pavimente netede, lavabile, confecționate din materiale neabsorbante, care să poată fi ușor spălate și curățate, pe rafturi sau grătare, lavabile, confecționate din material neabsorbant, care să poată fi ușor spălate și curățate, ferite de razele solare și de surse directe de căldură și îngheț, dotate cu ventilație naturală și/sau artificială, sursă de apă potabilă și trusă sanitară de prim ajutor;

b) spațiul de depozitare pentru produse biocide nu poate să fie amplasat în clădiri de locuit;

c) deținerea de vestiare pentru personal și grup sanitar.

(3) Este interzisă deversarea în sistemul de canalizare a produselor biocide cu termenul de valabilitate expirat, a produselor rezultate în urma spălării ustensilelor după fiecare procedură de deratizare/dezinsecție/dezinfecție; eliminarea acestora se face doar de firme de transport și neutralizare deșeuri periculoase.

(4) Este interzisă utilizarea produselor biocide fără etichetă în limba română, cu termen de valabilitate expirat, a celor cu eticheta deteriorată sau care prezintă modificări ale proprietăților (depuneri, culoare modificată etc.).

(5) Este interzisă utilizarea produselor biocide pentru altă arie de aplicare sau prin altă metodă decât cele specificate în actul administrativ de plasare pe piață.

(6) Evidența stocurilor de produse biocide se asigură prin fișe de magazie din care rezultă data achiziționării și numărul actului însoțitor, numărul lotului și data expirării, cantitatea eliberată pentru fiecare procedură.

(7) Unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare sunt obligate să dețină contracte cu firme de transport și neutralizare deșeuri periculoase.

(8) Unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare sunt obligate să dețină un registru în care se vor înscrie toate procedurile efectuate, după cum urmează:

a) data realizării procedurii;

b) numele beneficiarului;

c) tipul procedurii (deratizare, dezinfecție, dezinsecție);

d) denumirea produsului biocid utilizat și numărul actului administrativ de plasare pe piață, lotul;

e) cantitatea utilizată și concentrația de lucru;

f) numărul procesului verbal de recepție a serviciilor;

g) numele lucrătorilor care au efectuat procedurile.

(9) Unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare Constanta trebuie să asigure utilaje și instalații corespunzătoare, echipament de protecție adecvată, necesar pentru prevenirea pericolului de intoxicare a lucrătorului, precum și pentru prevenirea poluării factorilor de mediu.

8. După articolul 83 se introduc șase noi articole, articolele 83^1-83^6, cu următorul cuprins:

Articolul 83^1

(1) Unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare sunt obligate să întocmească și să actualizeze permanent proceduri operaționale de lucru specifice, pe domenii de activitate și tipuri de unități, cu includerea modului de utilizare a produselor biocide, conform actelor administrative de plasare pe piață și ținând cont de informațiile specifice din fișele cu date de securitate ale produselor biocide.

(2) Personalul din cadrul unităților prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare va fi instruit, sub semnătură, privind procedurile operaționale de lucru, semestrial sau la schimbarea produselor biocide.

Articolul 83^2

(1) Prestarea de servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție se finalizează cu un proces-verbal de recepție servicii care trebuie să includă cel puțin:

a) datele de contact ale unității prestatoare de servicii de deratizare, dezinsecție și dezinfecție;

b) datele de contact ale beneficiarului unde se efectuează procedura;

c) procedura efectuată: deratizare, dezinfecție, dezinsecție;

d) data și ora realizării procedurii;

e) contractul sau alt document prin care s-a solicitat efectuarea procedurii;

f) produsul biocid utilizat, numărul actului administrativ de plasare pe piață, lotul;

g) modul de aplicare a produsului biocid;h) concentrația soluției de lucru și timpul de contact;

i) spațiile în care au fost efectuate procedurile, suprafața tratată și cantitatea de produs biocid utilizată/suprafață;

j) măsuri impuse după efectuarea procedurii, prezentate detaliat, în vederea prevenirii producerii de îmbolnăviri și/sau intoxicații (de exemplu, durata cât spațiul va fi închis, necesitatea aerisirii spațiului, curățarea suprafețelor, utilizarea echipamentului de personalul care întreține curățenia).

(2) Procesul-verbal semnat de unitatea prestatoare de servicii și beneficiar se întocmește în două exemplare, unul pentru unitatea prestatoare de servicii, iar unul se înmânează beneficiarului, împreună cu actele administrative de plasare pe piață a produselor biocide utilizate și fișele cu datele de securitate ale produselor biocide.

Articolul 83^3

(1) Produsele biocide se folosesc de către unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare numai în scopul pentru care au fost avizate/autorizate, cu respectarea indicațiilor de utilizare, precum și a recomandărilor și restricțiilor privind protecția sănătății și a factorilor de mediu.

(2) Sunt interzise amestecarea, în cadrul aceleiași proceduri, a produselor biocide, precum și utilizarea succesivă a două tipuri de produse biocide diferite.

(3) Personalul care efectuează servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare trebuie să țină cont de frazele de pericol și frazele de precauție stabilite în conformitate cu partea 2 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006, astfel cum sunt precizate în actele administrative de plasare pe piață.

(4) Pe recipientul produsului biocid se notează data și ora deschiderii, precum și data-limită până la care produsul biocid poate fi utilizat, în conformitate cu recomandările producătorului.

(5) După utilizarea produselor biocide este interzisă refolosirea recipientelor.

Articolul 83^4

Criterii pentru alegerea corectă a produselor biocide în vederea realizării procedurilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare:

a) spectrul de activitate adaptat procedurilor fixate;

b) timpul de acțiune;

c) produsele biocide să fie compatibile cu materialele pe care se vor utiliza.

Articolul 83^5

Distribuitorii produselor biocide trebuie să pună la dispoziția firmelor prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare atât actele administrative de plasare pe piață, cât și fișele cu datele de securitate ale produselor biocide.

Articolul 83^6

(1) Unitățile prestatoare de servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare care își desfășoară activitatea în alt județ decât cel pentru care dețin certificarea conformității cu normele de igienă și sănătate publică vor înștiința în prealabil direcția de sănătate publică din județul pe teritoriul căruia urmează să se efectueze acțiunea.

(2) Dacă serviciile de deratizare, dezinsecție și dezinfecție se realizează în unități de învățământ, se impune stabilirea unui termen de minimum 24 de ore între efectuarea procedurii și reluarea cursurilor sau realizarea acestor proceduri la sfârșitul săptămânii, iar unitatea de prestări servicii informează direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București cu minimum 24 de ore înainte de începerea procedurii, cu menționarea produselor biocide care se vor utiliza.

(3) La data încetării activității, în termen de 10 zile, unitatea de prestări servicii de dezinfecție, dezinsecție și deratizare va întocmi un inventar al stocurilor rămase nefolosite, care vor fi înaintate către direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București cu asumarea de termene de redistribuire sau de neutralizare a produselor biocide, și va prezenta documentele aferente.

9. După capitolul IX se introduc patru noi capitole,

capitolul X

„Norme privind procedurile de deratizare și dezinsecție, precum și procedurile de tratament prin fumigare cu produse biocide care fac parte din tipurile de produse 14 (prescurtat TP 14) și 18 (prescurtat TP 18), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012“,

capitolul XI „Norme privind comercializarea rodenticidelor și insecticidelor destinate utilizării profesionale de către personalul profesionist instruit“,

capitolul XII „Norme privind procedurile de dezinfecție, precum și procedurile de dezinfecție prin nebulizare cu produse biocide care fac parte din tipul de produse 2 (prescurtat TP 2), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012“ și

capitolul XIII „Norme privind procedurile de spălare și curățare din unitățile de spălătorie și curățătorie chimică“, cu următorul cuprins:

Capitolul X Norme privind procedurile de deratizare și dezinsecție, precum și procedurile de tratament prin fumigare cu produse biocide care fac parte din tipurile de produse 14 (prescurtat TP 14) și 18 (prescurtat TP 18), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012Articolul 116

Utilizarea produselor biocide TP 14 și TP 18 respectă condițiile prevăzute în actul administrativ de plasare pe piață referitoare la:

a) utilizare în interior;

b) utilizare în sisteme de canalizare;

c) utilizare în clădiri și în jurul clădirilor;

d) utilizare în spațiu deschis;

e) utilizare în depozitele de deșeuri;

f) utilizare pe versanți ai cursurilor de apă;

g) utilizare în unități de transport;

h) utilizare în instalații de fumigare;

i) utilizare în încăperi sau camere de fumigare.

Articolul 117

Prezentele norme se aplică în vederea controlului rozătoarelor din jurul clădirilor pentru:

a) protecția sănătății oamenilor și animalelor;

b) protecția structurii de bază a clădirii;

c) protecția clădirilor locuite sau utilizate de oameni;

d) protecția oricăror infrastructuri pentru creșterea animalelor;

e) protecția clădirilor pentru asigurarea proceselor de producție corespunzătoare din punct de vedere igienic și tehnic;

f) protecția clădirilor care sunt utilizate pentru depozitarea alimentelor și/sau a hranei animalelor și a produselor alimentare, precum și a altor bunuri (de exemplu, lemn, mașini, paie etc.);

g) protecția clădirilor care asigură infrastructura (de exemplu, rețeaua electrică, stații de transformatoare);

h) protecția mijloacelor utilizate pentru transportul persoanelor și al bunurilor.

Articolul 118

Prezentele norme se aplică tratamentelor de deratizare și dezinsecție atunci când se utilizează ca fumiganți produse biocide TP 14 și TP 18 autorizate sau avizate, clasificate în categoriile 1, 2 și 3 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006.

Articolul 119

Unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție prin fumigare cu fumiganții prevăzuți la art. 118 necesită certificarea conformității cu normele de igienă și sănătate publică, conform art. 17 alin. (1^1) din Ordinul ministrului sănătății nr. 1.030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce desfășoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care activitățile de fumigare servesc exclusiv pentru cercetare și dezvoltare.

Articolul 120(1) Unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție dețin personal profesional instruit.(2) În vederea instruirii, la tratamentele de deratizare și dezinsecție pot participa persoane în cadrul programelor de instruire prevăzute la art. 2 din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.209/4.469/2022, cu condiția stabilirii aptitudinii în muncă.

Articolul 121

Unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție prin fumigare cu produse biocide TP 14 și TP 18 trebuie să dețină suficient personal profesional instruit, după cum urmează:

a) cel puțin patru angajați pentru activitățile de fumigare cu fumiganți clasificați în categoria 1 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008;

b) cel puțin doi angajați pentru activitățile de fumigare cu fumiganți clasificați în categoria 2 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 și pentru activitățile de fumigare a unităților de transport;c) cel puțin un angajat pentru activitățile de fumigare cu fumiganți clasificați în categoria 3 de toxicitate acută, conform tabelului 3.1.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.

Articolul 122

Unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție prin fumigare înregistrează următoarele informații preliminare de la solicitantul care semnalează o infestare:

a) numele, adresa și datele de contact ale persoanei care a raportat infestarea;

b) numele, adresa și datele de contact ale proprietarului/ ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spațiului;

c) detalii despre infestare (insectele și rozătoarele observate, locul și momentul observării acestora);

d) înregistrări ale infestărilor anterioare, dacă este posibil.

Articolul 123

(1) Cu cel puțin 3 zile înainte de începerea unei tratament cu fumigare, unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție prin fumigare notifică direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București, pe al cărei teritoriu se găsește locația care urmează a fi fumigată, indicând următoarele:

a) numele și adresa unității care urmează să presteze servicii profesionale de deratizare și dezinsecție prin fumigare;

b) numele persoanei sau ale persoanelor responsabile pentru tratamentul cu fumigare;

c) denumirea comercială, numărul avizului/autorizației și substanțele active biocide ale fumigantului;d) adresa locației care urmează a fi fumigată;e) data și ora de începere și finalizare a fumigării;

f) organismul dăunător vizat;

g) numele contractantului proprietarului/ocupantului/ managerului/reprezentantului legal al spațiului și solicitarea sau acceptul în scris al acestuia;

h) durata aproximativă a fiecărui tratament de fumigare.

(2) Prin excepție de la alin. (1), este permisă notificarea cu mai puțin de 3 zile înainte de începerea tratamentului numai pentru situațiile în care sunt afectate sănătatea, siguranța și bunăstarea publicului sau în situația unor condiții meteorologice severe.

Articolul 124

(1) Unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție prin fumigare au următoarele obligații înainte de începerea tratamentului:

a) trebuie să dețină solicitarea sau acceptul în scris al proprietarului/ocupantului/managerului/reprezentantului legal al spațiului pentru vizitele necesare inspectării spațiului, în scopul efectuării acțiunii de combatere, precum și data/ora la care acțiunea se poate efectua;

b) trebuie să informeze în scris proprietarul/ocupantul/ managerul/reprezentantului legal al spațiului cu privire la:

(i) metodele de tratament ce urmează a fi aplicate;

(ii) măsurile de precauție necesare pentru sănătatea oamenilor și protecția mediului;

(iii) măsurile în caz de accidente sau incidente;

(iv) procedurile care trebuie urmate în caz de împrăștiere a momelii;

(v) izolarea și colectarea carcaselor de rozătoare prin vizitarea spațiului, precum și mijloacele adecvate de eliminare a acestora;

(vi) măsurile de prevenție pentru ca membrii familiei, personalul și vizitatorii să nu interfereze cu punctele de momeală;

c) trebuie să verifice zona infestată și să stabilească:

(i) prezența speciilor dăunătoare, activitatea aparentă a acestora (cum ar fi locurile de cuibărit și hrănire), precum și identificarea speciilor respective;

(ii) amploarea infestării;

(iii) prezența animalelor-nețintă (domestice și sălbatice) și a oamenilor, în special a copiilor;

d) trebuie să întocmească un plan de combatere a dăunătorilor, indicând, după caz:

(i) prezența oricăror surse de hrană, cum ar fi depozitele de alimente și hrană, care favorizează activitatea rozătoarelor;

(ii) surse potențiale de apă, în cazul infestărilor cu șobolani;

(iii) pozițiile preconizate în care momeala urmează a fi amplasată, precum și distanța la care va fi poziționată;

(iv) locurile în care rozătoarele au acces la clădiri;

(v) zonele în care există activitate umană și activități ale speciilor-nețintă pentru care sunt necesare măsuri speciale;

(vi) zonele care necesită luarea unor măsuri pentru a preveni reinfestarea;

(vii) zone cu teren accidentat și vegetație unde pot trăi mamifere mici care nu sunt vizate de tratament;

e) trebuie să consulte proprietarii și ocupanții spațiilor învecinate cu privire la întreprinderea măsurilor de control al dăunătorilor concomitent cu tratamentul spațiului infestat, în cazul în care infestarea se extinde dincolo de limitele spațiului aflat în responsabilitatea proprietarului/ocupantului/managerului/ reprezentantului legal al spațiului.

(2) Unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție prin fumigare au următoarele obligații:

a) cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de începerea tratamentului, transmit proprietarului/ocupantului/managerului/ reprezentantului legal al spațiului o notificare prealabilă cu privire la scopurile și durata anticipată a tratamentului cu fumigare și acordă timp suficient pentru eliberarea tuturor spațiilor;

b) plasează capcane, stații de intoxicare rezistente la deschidere și închise ermetic în zonele de acces al publicului, etichetate cu avertizări, precum: «Otravă», «Nu deranjați» sau «Momeală cu rodenticid»;

c) înainte de începerea tratamentului instalează semne de avertizare care indică pericolul și tipul de substanță chimică care urmează a fi folosită. Măsurile de precauție necesare trebuie să fie afișate pe toate ușile și intrările în spații. Aceste semnalizări se tipăresc cu cerneală roșie pe fundal alb, cu titluri având litere de cel puțin 50 mm înălțime, indicând data și ora tratamentului, numele și adresa unității care efectuează fumigarea și un avertisment privind eliberarea spațiului cu cel puțin o oră înainte de începerea tratamentului și faptul că spațiul nu se reocupă până când semnalele de pericol nu au fost eliminate de personalul profesionist instruit responsabil de execuția tratamentului.

Articolul 125

(1) Înaintea realizării oricărui tratament, unitățile care prestează servicii profesionale de deratizare și dezinsecție efectuează o evaluare pentru locația unde urmează să aplice tratamentul în ceea ce privește riscurile pentru lucrători și pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament, în care se identifică:

a) produsele biocide TP 14 sau TP 18 care trebuie utilizate;

b) efectele adverse potențiale asupra lucrătorilor și a altor persoane care ar putea fi afectate de tratamentul cu produsele utilizate, precum și măsurile de reducere a riscurilor pentru aceștia;

c) mijloacele de control al parametrilor de utilizare și depozitare (de exemplu, controlul temperaturii, ventilația);

d) măsuri de urgență pentru mediu și sănătate, în caz de accidente cu produsele utilizate.

(2) Evaluarea riscurilor pentru personalul profesional și pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament se realizează cu ajutorul informațiilor care se regăsesc în:

a) fișa cu datele de securitate sau în raportul de securitate chimică întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei; sau

b) rezumatul caracteristicilor produselor biocide TP 14 și TP 18 sau eticheta produselor, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide.

(3) Evaluarea riscurilor prevăzută la alin. (1) include o justificare pentru metoda de control al dăunătorilor aleasă, respectiv utilizarea de preferință a unui anumit tip de momeală și a unei anumite proceduri.

(4) Fumigarea spațiilor dintr-o locație trebuie efectuată cu asigurarea distanței-tampon. În cazul în care tratamentele de fumigare se extind, trebuie luate în considerare toate activitățile și clădirile înconjurătoare pentru a asigura îndeplinirea cerințelor de separare extinsă și distanță-tampon.

(5) În cazul în care fumigarea poate afecta alți lucrători dintr-un loc învecinat, este necesară restricționarea fumigărilor la un anumit interval orar, cum ar fi după programul de lucru sau în zilele libere.

(6) Spațiul de fumigare trebuie să fie situat departe de sursele de căldură, de flacără deschisă și de locurile pentru depozitarea și prepararea alimentelor.

Articolul 126

Nu este permisă utilizarea rodenticidelor ca practică de rutină pentru combaterea dăunătorilor în locurile în care rozătoarele nu sunt prezente, cu excepția situației în care alte metode de tratament al sursei sunt greu de efectuat.

Articolul 127

Personalul instruit care aplică momeala respectă indicațiile din actul administrativ de plasare pe piață a rodenticidului cu privire la:

a) cantitatea de momeală maximă permisă care trebuie amplasată la fiecare punct;

b) numărul și distanța dintre punctele de momeală.

Articolul 128

Personalul profesional instruit care aplică produse biocide TP 14 și TP 18 utilizează echipamentele de protecție personală adecvate circumstanțelor în care este aplicat produsul biocid.

Articolul 129

La sfârșitul primei acțiuni de tratament, beneficiarul, respectiv supraveghetorul, administratorul locului sau o altă persoană responsabilă, cum ar fi proprietarul terenului sau proprietarul locuinței/reprezentantul legal, este informat în scris, cu confirmare de primire, asupra pozițiilor fiecărui punct de momeală, indicând măsurile care trebuie întreprinse:

a) în situația în care este găsit un rozător mort în timpul tratamentului;

b) în situația în care un punct de momeală devine disponibil unui animal-nețintă sau unei persoane;

c) când apare un caz de urgență, de exemplu, dacă un animal-nețintă și/sau o persoană au/are acces și consumă momeala.

Articolul 130

(1) După aplicarea tratamentului cu momeli, lucrătorii efectuează vizite de verificare a spațiilor tratate și întreprind următoarele măsuri:

a) înlocuiesc momelile consumate sau deteriorate;

b) verifică dacă punctele de momeală sunt sigure, nederanjate și nu au existat împrăștieri ale momelii;

c) colectează carcasele de rozătoare;

d) repoziționează sau elimină punctele de momeli neconsumate de rozătoare.

(2) Frecvența vizitelor de verificare se realizează conform indicațiilor producătorului de rodenticid și în funcție de:

a) caracteristicile spațiilor tratate;

b) speciile dăunătoare și dimensiunea infestării prezente la locul respectiv;

c) accesul publicului sau al personalului neimplicat în tratament.

(3) Prima vizită de verificare se realizează în cel mult o săptămână de la prima aplicare a momelii, cu excepția cazului în care sunt aplicate rodenticide reglementate la art. 19 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012, pentru care vizita de verificare se realizează a doua zi.

(4) Ulterior, vizitele de verificare se realizează cel puțin la fiecare 14 zile, atunci când se utilizează rodenticide anticoagulante.

(5) După fiecare vizită de verificare se notează cantitatea de momeală consumată, astfel:

a) momeala poate fi cântărită și cantitatea consumată este calculată prin scădere din cantitatea inițială; sau

b) poate fi notat numărul de unități consumate; sau

c) se folosesc alternativ modalitățile prevăzute la lit. a) și b); saud) se indică faptul că momeala nu a fost consumată sau a fost parțial sau complet consumată.

Articolul 131

La încheierea tratamentului cu rodenticide trebuie îndepărtate toate momelile și trebuie efectuată o vizită de verificare după 14 zile de la îndepărtarea tuturor momelilor pentru a colecta toate carcasele animalelor.

Articolul 132

La sfârșitul perioadei de tratament prin fumigare, personalul profesional instruit întreprinde următoarele măsuri:

a) ventilarea corespunzătoare a spațiilor;

b) curățarea sau eliminarea recipientelor folosite la fumigare, a resturilor, reziduurilor și a altor materiale;

c) înlăturarea obstrucțiilor de la gurile de aerisire;

d) colectarea carcaselor de rozătoare și insecte, precum și spălarea tuturor obiectelor din încăpere pentru a elimina resturile de fumigant.

Articolul 133

Unitățile care prestează servicii de deratizare și dezinsecție păstrează înregistrări scrise ale tuturor acțiunilor întreprinse la fiecare vizită de verificare.

Articolul 134

Proprietarul/Ocupantul/Managerul/Reprezentantul legal al spațiului în care au fost efectuate tratamente de deratizare și dezinsecție este obligat să întreprindă următoarele acțiuni pentru a preveni reinfestarea:

a) îndepărtarea tuturor produselor alimentare care ar putea determina infestări sau utilizarea containerelor rezistente la rozătoare pentru a preveni accesul rozătoarelor la produsele alimentare;

b) luarea unor măsuri de protecție pentru a preveni pătrunderea rozătoarelor și a insectelor în spațiu, precum folosirea recipientelor închise etanș pentru colectarea deșeurilor menajere, repararea țevilor și a conductelor de canalizare etc.;

c) îndepărtarea tuturor materialelor sub care se pot adăposti rozătoare, a vegetației din apropierea locului tratat și utilizarea apărătoarelor dure de protecție în jurul clădirilor pentru a preveni săparea de vizuini de către rozătoare.

Articolul 135

(1) Deșeurile sub formă de momeală uzată, ambalaje și echipament de protecție personală contaminat trebuie depozitate temporar într-o instalație de depozitare adecvată rezistentă la foc, capabilă să rețină scurgerile/ pierderile, uscată, ferită de îngheț și sigură împotriva accesului persoanelor neautorizate, până la eliminarea finală a acestor deșeuri.

(2) Eliminarea momelilor și a carcaselor de rozătoare se face prin incinerare de către operatori autorizați, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 17/2023.

Articolul 136

(1) În cazul în care unitățile care prestează servicii de deratizare realizează operația de neutralizare a deșeurilor formate din carcasele de rozătoare, acestea au obligația să țină evidența referitoare la tipul și cantitatea deșeurilor, documentele însoțitoare, modul de neutralizare, data și, după caz, șarja/lotul, materiile sau produsele rezultate, destinația, transportatorul și documentele însoțitoare.

(2) În cazul în care unitățile care prestează servicii de deratizare nu realizează operația de neutralizare a carcaselor de rozătoare colectate, acestea au obligația să țină evidența referitoare la tipul, cantitatea deșeurilor, modul de transport al carcaselor de rozătoare colectate, precum și documente doveditoare cu privire la predarea acestora la o unitate de colectare a deșeurilor.

(3) Toate documentele prevăzute la alin. (1) și (2) se arhivează și se păstrează conform dispozițiilor legale în vigoare.Capitolul XI Norme privind comercializarea rodenticidelor și insecticidelor destinate utilizării profesionale de către personalul profesionist instruit

Articolul 137

Unitățile care comercializează angro și cu amănuntul rodenticide și insecticide către unitățile care prestează servicii de deratizare și dezinsecție au obligația de a deține pentru fiecare produs vândut destinat utilizării profesionale de către personal instruit următoarele date:

a) date despre produs:(i) denumire comercială;(ii) numărul actului administrativ de plasare pe piață a produsului;

b) date despre unitatea de la care a achiziționat produsul, numele și adresa unității;c) date despre unitatea care achiziționează produsul:

(i) numele și adresa unității;

(ii) numele și prenumele persoanei instruite responsabile pentru cumpărarea produsului în vederea utilizării;(iii) seria și numărul certificatului de absolvire al persoanei instruite responsabile pentru cumpărarea produsului în vederea utilizării;d) date despre achiziționarea produsului:(i) dimensiunea ambalajelor;(ii) cantitatea achiziționată;

(iii) numărul/seria fiecărui lot;

(iv) data vânzării.

Articolul 138

Datele prevăzute la art. 137 trebuie să fie păstrate pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la data vânzării și trebuie să fie puse la dispoziția persoanelor împuternicite de Ministerul Sănătății pentru efectuarea controlului.

Articolul 139

Se interzice unităților care comercializează angro și cu amănuntul rodenticide și insecticide vânzarea către publicul larg a produselor biocide TP 14 și TP 18 destinate personalului profesional și personalului profesional instruit.

Capitolul XII

Norme privind procedurile de dezinfecție, precum și procedurile de dezinfecție prin nebulizare cu produse biocide care fac parte din tipul de produse 2 (prescurtat TP 2), prevăzute în anexa V la Regulamentul (UE) nr. 528/2012

Articolul 140

Prezentele norme se aplică procedurilor de dezinfecție și procedurilor de dezinfecție prin nebulizare desfășurate de unitățile care prestează servicii profesionale de dezinfecție cu produse biocide utilizate pentru dezinfectarea suprafețelor, materialelor, echipamentelor și mobilierului din spații publice și private, altele decât unitățile sanitare, și care nu sunt utilizate în contact direct cu produsele alimentare sau cu hrana pentru animale.

Articolul 141

Utilizările produselor biocide TP 2 respectă condițiile prevăzute în actul administrativ de plasare pe piață referitoare la:a) categoria de utilizatori;b) măsurile de protecție pentru grupuri de populație vulnerabilă (copii, bătrâni, bolnavi);c) aria și domeniul de utilizare;d) tipul de suprafețe tratate;e) indicațiile de utilizare;f) spectrul de eficacitate biocidă.

Articolul 142

Unitățile care prestează servicii profesionale de dezinfecție prin nebulizare vor respecta normele de igienă și sănătate publică conform art. 17 alin. (1^1) din Ordinul ministrului sănătății nr. 1.030/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care activitățile de nebulizare servesc exclusiv pentru cercetare și dezvoltare.

Articolul 143

(1) Unitățile care prestează servicii profesionale de dezinfecție prin nebulizare dețin personal profesional instruit în număr suficient.

(2) În vederea instruirii, la tratamente de dezinfecție prin nebulizare pot participa persoane în cadrul programelor de instruire prevăzute la art. 2 din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr 2.209/4.469/2022, cu condiția stabilirii aptitudinii în muncă.

(3) Pentru operațiunile de dezinfecție prin nebulizare ca urmare a unui focar epidemic, personalul va fi instruit în prealabil de către angajator cu privire la pericolele chimice și biologice, agentul biologic infecțios și măsurile care trebuie luate:

a) pentru utilizarea corectă a echipamentelor de protecție personală;

b) măsuri de izolare și de siguranță a locației;

c) pentru manipularea și eliminarea deșeurilor rezultate ca urmare a dezinfecției prin nebulizare.

Articolul 144

Activitățile din unitățile care prestează servicii profesionale de dezinfecție prin nebulizare se desfășoară cu respectarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.092/2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă, cu modificările ulterioare.

Articolul 145

Pentru desfășurarea activităților de dezinfecție prin nebulizare a locației în urma unui focar epidemic, unitățile care prestează servicii profesionale de dezinfecție prin nebulizare trebuie să dețină proceduri operaționale standard bine documentate, care pot fi ușor implementate și care sunt revizuite periodic. Procedurile operaționale standard asigură că:

a) tratamentul de dezinfecție prin nebulizare împiedică răspândirea agenților biologici;

b) tratamentul de dezinfecție prin nebulizare este aplicat în timp util, în conformitate cu cerințele tehnice, după semnalarea unui focar epidemic, și se bazează pe dovezi emergente de eficacitate;

c) este disponibil personal instruit și suficient, în raport cu volumul și complexitatea spațiului, precum și cu nivelul de risc al agentului biologic;

d) sunt utilizate echipamentele de protecție personală;

e) sunt disponibile echipamente și consumabile adecvate procesului de dezinfecție, în raport cu volumul, suprafața și complexitatea spațiului, cu nivelurile de risc ale agentului biologic și ale dezinfectanților utilizați;

f) echipamentul pentru dezinfecție este întreținut corespunzător și depozitat într-o zonă corespunzătoare;

g) sunt luate în considerare și evaluate riscurile asociate cu:

(i) viabilitatea agentului biologic infecțios;

(ii) pericolul, severitatea, calea de expunere, modul de transmitere ale bolii asociate cu agentul biologic infecțios;

h) sunt protejați ocupanții din spațiile adiacente zonei de lucru, ȋn special copiii, persoanele în vârstă, persoanele care au suferit o intervenție chirurgicală recentă, persoanele cu imunitate compromisă, persoanele cu boli inflamatorii cronice;

i) există suficiente informații despre amplasament pentru a determina amploarea și severitatea contaminării.

Articolul 146

(1) Înaintea oricărui tratament, unitățile care prestează servicii profesionale de dezinfecție prin nebulizare efectuează în scris o evaluare a riscurilor pentru lucrători și pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament, în care se identifică:

a) produsele biocide care trebuie utilizate și cantitatea necesară;

b) efectele adverse potențiale ale produselor biocide utilizate;

c) măsuri de reducere a riscurilor pentru lucrători și pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratamentul cu produsele utilizate.

(2) Evaluarea riscurilor pentru personalul profesional și pentru alte persoane care ar putea fi afectate de tratament se realizează cu ajutorul informațiilor care se regăsesc în:

a) fișa cu datele de securitate sau în raportul de securitate chimică, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006; și/saub) rezumatul caracteristicilor sau eticheta produselor, întocmite în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 528/2012.

Articolul 147

(1) Unitățile care prestează servicii profesionale realizează tratamentul de dezinfecție prin nebulizare:

a) cu personal profesional instruit;

b) cu dezinfectanți avizați sau autorizați pentru această metodă de aplicare;

c) cu respectarea instrucțiunilor de utilizare, a măsurilor de siguranță, a timpului de dispersie și a timpului de contact stabiliți de producătorul dezinfectantului;

d) cu echipament de protecție personală adecvat;e) cu respectarea măsurilor de protejare:

(i) pentru lucrători, pentru persoanele din vecinătate, pentru persoanele care vor folosi ulterior spațiul;

(ii) pentru spațiile în care se găsesc alimente sau spații de joacă.

(2) Tratamentul de dezinfecție prin nebulizare se realizează numai:

a) când spațiul nu este ocupat de persoane neautorizate;

b) cu echipamentul de aplicare recomandat de producător pentru a fi utilizat la dispersia produsului biocid, folosit ȋn testele pentru demonstrarea eficacității biocide.

(3) Pentru utilizarea altui echipament de aplicare decât cel recomandat de producător sau în cazul unor modificări majore ale echipamentului de aplicare folosit ȋn testele pentru demonstrarea eficacității dezinfectantului, care pot afecta eficacitatea produsului (precum modificări aduse unor conducte, pompe, duze etc.), deținătorul actului administrativ de punere pe piață trebuie să obțină o extindere a actului administrativ de plasare pe piață a dezinfectantului.

Articolul 148

La sfârșitul perioadei de tratament de dezinfecție prin nebulizare, personalul profesional instruit ȋntreprinde următoarele măsuri:

a) ventilarea corespunzătoare a spațiilor;

b) curățarea suprafețelor tratate, potrivit recomandărilor producătorului;

c) eliminarea deșeurilor de materiale și dezinfectant.

Articolul 149

Unitățile care prestează servicii de dezinfecție prin nebulizare păstrează înregistrări scrise ale tuturor acțiunilor întreprinse în cadrul fiecărui tratament, pentru a fi puse la dispoziția persoanelor împuternicite de Ministerul Sănătății pentru efectuarea controlului.

Capitolul XIII

Norme privind procedurile de spălare și curățare din unitățile de spălătorie și curățătorie chimică

Articolul 150

(1) Prezentele norme se aplică procedurilor din unitățile care prestează servicii de spălătorie și curățătorie chimică pentru public, unități de stat și private, precum hoteluri, restaurante și centre de recreere, unități de învățământ, centre de îngrijire a bătrânilor și copiilor etc.

(2) Prezentele norme nu se aplică serviciilor de spălare și curățare pentru materiale provenite de la unități sanitare, reglementate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.761/2021 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, evaluarea eficacității procedurilor de curățenie și dezinfecție efectuate în cadrul acestora, procedurile recomandate pentru dezinfecția mâinilor în funcție de nivelul de risc, precum și metodele de evaluare a derulării procesului de sterilizare și controlul eficienței acestuia, cu modificările și completările ulterioare, și nici materialelor, îmbrăcăminții și echipamentului de protecție personală contaminate chimic, biologic și radioactiv în mediul profesional sau ca urmare a unui dezastru.

Articolul 151

Activitățile de curățare chimică «uscată» care utilizează solvenți organici și solvenți organici halogenați cu conținut de compuși organici volatili se desfășoară cu respectarea măsurilor prevăzute în Legea nr. 278/2013, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 152

Este interzisă desfășurarea în clădirile cu destinația de locuință sau în spațiile adiacente acestora a activităților de curățare chimică «uscată» în care se utilizează substanțe sau amestecuri clasificate cancerigene din categoria 1 conform tabelului 3.6.1, mutageni ai celulelor embrionare conform tabelului 3.5.1 sau toxice pentru reproducere din categoria 1 conform tabelului 3.7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.

Articolul 153

Curățarea chimică «uscată» a țesăturilor în care se folosesc solvenți organici sau solvenți organici halogenați clasificați în categoriile prevăzute la art. 152 se realizează numai cu echipamente cu sistem închis, construite special, care nu permit emisii fugitive de solvenți. Această cerință nu se aplică pentru curățarea manuală a petelor de pe țesături.

Articolul 154

(1) Unitățile care prestează servicii de curățătorie chimică iau următoarele măsuri de precauție corespunzătoare pentru a minimiza emisiile de solvenți în timpul pornirii și opririi operațiunilor de curățare chimică «uscată»: ușile de încărcare ale echipamentului de curățare chimică trebuie să fie închise atunci când nu sunt utilizate; după încărcarea echipamentului, ușile acestuia trebuie închise înainte de pornire și trebuie menținute închise pe parcursul ciclului de uscare și curățare.

(2) În cazul în care este montat un ventilator de extracție pentru a menține o presiune negativă în interiorul echipamentului de curățare chimică în timpul încărcării, evacuarea acestui ventilator trebuie direcționată către un filtru cu carbon adsorbant, înainte de descărcarea în atmosferă.

(3) Toate echipamentele de curățare chimică trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a preveni:a) pornirea echipamentului când ușa de încărcare este deschisă;b) deschiderea ușii de încărcare înainte de încheierea ciclului de curățare al echipamentului când cuva nu se mai rotește.

(4) Toate echipamentele de curățare chimică trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a opri automat echipamentul în oricare dintre următoarele situații:

a) deficitul apei de răcire;

b) defectarea capacității de răcire a condensatorului electric;

c) defectarea capacității de răcire a sistemului de refrigerare sau defectarea sistemului de încălzire al mașinii de curățare care conduce la imposibilitatea de a usca încărcătura de țesături.

(5) Ușile de fixare, sifonul cu buton și filtrul de scame trebuie să fie închise înainte de pornirea echipamentului și menținute închise pe toată perioada ciclului de uscare și curățare.

(6) Echipamentele de curățare chimică «uscată» trebuie să aibă dispozitive de blocare pentru a opri automat echipamentul în cazul în care ușile de fixare, sifonul de buton și filtrul de scame nu sunt închise corespunzător.

(7) Echipamentele de curățare chimică «uscată» trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de control termostatic sau echivalent pentru a controla temperatura maximă de funcționare, corespunzătoare solventului utilizat, în conformitate cu recomandările producătorului.

(8) Echipamentele de curățare chimică «uscată» trebuie să fie prevăzute cu o tavă de vărsare, având capacitatea de cel puțin 110% din volumul celui mai mare rezervor al echipamentului. În caz contrar, echipamentele vor fi poziționate departe de canalele de scurgere care pot fi contaminate ca urmare a evacuărilor de solvent organic și solvent organic halogenat.

(9) Reziduurile contaminate cu solvenți vor fi îndepărtate din echipamentul de curățare chimică «uscată» prin evacuarea filtrului de pulbere, prin îndepărtarea filtrului ecologic sau cu ajutorul sistemelor de pompare instalate.

(10) Emisiile de solvent din instalație nu trebuie să depășească 20 de grame de solvent per kilogram de produse curățate și uscate pe an.

Articolul 155

Activitățile unităților de spălătorie și curățare chimică nu se vor extinde dincolo de locația unității.

Articolul 156

(1) Unitățile de spălătorie și curățătorie chimică trebuie să înregistreze în scris, săptămânal, următoarele date legate de operațiunile de curățare chimică «uscată»:

a) greutatea totală a hainelor sau a țesăturilor curățate (în kg);

b) volumul de solvent adăugat la mașină (în litri);

c) volumul de reziduuri contaminate cu solvenți pompate sau scoase din echipament (în litri);

(2) Datele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) se înregistrează pentru fiecare solvent adăugat în echipament și pentru fiecare dintre reziduurile contaminate cu solvent pompate sau scoase din echipament, cu excepția deșeurilor din separatorul de apă.

(3) Se înregistrează și volumul în litri de solvent rămas în echipament atât la începutul, cât și la sfârșitul unei perioade de 12 luni.

(4) Datele înregistrate la alin. (2) și (3) vor fi păstrate cel puțin doi ani.

Articolul 157

(1) Fiecare echipament de curățare chimică «uscată» trebuie întreținut de o persoană calificată corespunzător, la intervalele recomandate de producător.

(2) Întreg personalul de exploatare trebuie să fie instruit de angajator cu privire la operarea fiecărui echipament, la controlul și utilizarea solvenților de curățare chimică «uscată».

(3) Fiecare echipament de curățare chimică «uscată» trebuie instalat și exploatat în conformitate cu recomandările producătorului, stabilite în manualul de utilizare, pentru a minimiza eliberarea de solvenți în aer, sol și apă.

(4) Unitățile care prestează servicii de curățătorie chimică trebuie să dețină piese de schimb și consumabile, în special cele supuse uzurii continue, sau acestea să fie disponibile în scurt timp de la solicitare, pentru ca defecțiunile să poată fi remediate rapid.

(5) Detaliile tuturor lucrărilor de întreținere, testare și reparații efectuate la fiecare echipament de curățare chimică «uscată», inclusiv la cântarele utilizate pentru cântărirea încărcăturilor, trebuie înregistrate în scris.

Articolul 158

La scoaterea din funcțiune a echipamentului de curățare, solvenții și reziduurile contaminate cu solvenți din echipament vor fi eliminate în conformitate cu prevederile din legislația de protecție a mediului și de eliminare a deșeurilor.

Articolul 159

Toți solvenții trebuie depozitați:

a) în recipientele în care au fost furnizați, cu capacul închis permanent, cu excepția perioadei de utilizare; saub) în colectoarele de scurgere, fabricate din materiale impermeabile, rezistente la coroziune;

c) departe de surse de căldură și/sau lumină puternică.

Articolul 160

(1) La umplerea echipamentelor de curățare chimică «uscată», recipientul cu solvent trebuie:

a) să aibă capacul scos doar atunci când se află lângă mașina de curățare chimică, gata de umplere;

b) să aibă o capacitate care să permită golirea întregului conținut în echipamentul de curățare chimică «uscată» la fiecare ciclu de umplere;

c) să permită înlocuirea imediată a capacului după golire.

(2) Materiale absorbante adecvate trebuie ținute în apropierea instalației pentru a curăța eventualele scurgeri de solvenți și/sau de deșeuri contaminate cu solvenți.

Articolul 161

(1) Deșeurile contaminate cu solvenți, precum reziduurile de solvent, trebuie depozitate:

a) în recipiente sigilate adecvate, cu capacul bine închis;

b) pe o pardoseală impermeabilă adecvată;

c) departe de sistemele de canalizare;

d) departe de surse de căldură și/sau de lumină puternică.

Articolul 162

Spațiile de lucru necesită iluminare naturală și artificială. Iluminatul trebuie să garanteze o vizibilitate adaptată tipului și cerințelor operațiunii în cauză. Valorile minime ale nivelului de iluminare exprimate în lucși sunt după cum urmează:

a) zone de trecere, coridoare, scări, lift, rampe de încărcare: 100 lx;

b) toalete, grupuri sanitare, vestiare: 200 lx;

c) zone de primire marfă, etichetare, sortare, spălare și curățare chimică, călcare și presare: 300 lx;d) zone pentru verificarea și modificarea hainelor și a lenjeriei, manopere de croit, cusut: 750 lx.Articolul 163(1) În încăperile unităților de spălătorie și curățătorie chimică se asigură următoarele temperaturi ambientale care nu trebuie depășite:a) zona murdară: 26°C;b) zona curată: 30°C.(2) Dacă sunt depășite temperaturile prevăzute la alin. (1) se vor lua următoarele măsuri:a) răcirea incintei în timpul nopții;b) protejarea incintei de radiațiile solare, cu ajutorul jaluzelelor exterioare;c) poziționarea cât mai departe de zonele de lucru a instalațiilor cu sarcini termice mari.

Articolul 164(1) Funcționarea unităților de spălătorie și curățătorie chimică se realizează cu respectarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 165În cadrul operațiunilor de curățare chimică „uscată“ se vor lua măsuri adecvate pentru limitarea expunerii la produse chimice prin contactul cu pielea, inhalarea vaporilor și aerosolilor, în special prin:a) dozarea automată a produselor chimice periculoase, dacă este posibil;b) respectarea instrucțiunilor de utilizare și a recomandărilor de precauție din fișele cu datele de securitate ale furnizorilor de materii prime;c) purtarea mănușilor de protecție adecvate tipului de produs chimic, dacă există riscul de contact cu pielea;d) purtarea ochelarilor de protecție adecvați tipului de produs chimic, dacă există riscul de stropire;e) dezinfectarea suprafețelor cu ajutorul șervețelelor umede, în locul produselor care se aplică prin pulverizare;f) manipularea solvenților organici volatili sau a produselor chimice care produc aerosoli numai în încăperi bine aerisite, ventilate.

Articolul 166(1) În cadrul operațiunilor de spălare a rufelor se vor lua următoarele măsuri de igienă și de protecție personală pentru persoanele aflate în zona murdară:a) respectarea măsurilor generale de protecție și de îngrijire a pielii;b) spălarea și dezinfectarea mâinilor după îndepărtarea mănușilor;c) introducerea într-un sac a îmbrăcăminții de protecție și dezinfectarea mâinilor la părăsirea zonei murdare;d) evitarea purtării bijuteriilor pe mâini și antebrațe, dacă o activitate necesită dezinfecția mâinilor;e) interzicerea mâncatului, băutului și purtării machiajului;f) purtarea, în general, a îmbrăcăminții de protecție peste hainele de lucru și schimbarea acesteia cel puțin o dată pe săptămână;g) purtarea mănușilor de unică folosință (EN ISO 374-1) de către persoanele care pot intra în contact cu rufe murdare. Pentru sortarea rufelor murdare se recomandă purtarea mănușilor impermeabile, rezistente la perforare;h) purtarea măștilor chirurgicale (cu protecția gurii și a nasului) potrivite ca protecție față de agenții infecțioși. La manipularea rufelor foarte murdare și a rufelor umede este necesară purtarea măștilor din clasa de protecție FFP2, chiar dacă rufele se află în saci închiși. Sunt importante instruirea și monitorizarea personalului cu privire la purtarea corectă a măștilor.(2) Se asigură vestiare separate pentru hainele de lucru și pentru îmbrăcămintea lucrătorilor.(3) Măsurile de curățare și dezinfecție pentru mâini, suprafețe, dispozitive se înregistrează într-un plan de igienă și se asigură respectarea măsurilor.

Articolul 167În cazul în care aerul evacuat dintr-un proces de curățare chimică «uscată» este respirat de lucrători și limita de emisie a unui compus organic volatil stabilită conform legislației de mediu diferă de limita de expunere stabilită conform legislației privind sănătatea și securitatea în muncă, atunci se aplică limita cea mai strictă.

Articolul 168Măsurile de colectare, depozitare și transport al lenjeriei murdare se întreprind după cum urmează:a) verificarea la recepție a lenjeriei murdare pentru îndepărtarea eventualelor corpuri străine pe care aceasta le-ar putea conține, în special în privința obiectelor care pot răni lucrătorii, cum ar fi ace sau alte obiecte ascuțite;b) manipularea cu atenție a lenjeriei, evitând pe cât posibil prăfuirea, comprimarea și aruncarea sacilor cu rufe;c) colectarea și transportul lenjeriei murdare din zonele cu risc ridicat de infecție folosind mijloace adecvate gradului de murdărie, respectiv:(i) rufele uscate și normal murdare vor fi ambalate în saci obișnuiți de rufe, așa cum este indicat de sistemul de sortare a rufelor;(ii) rufele umede și foarte murdare (pătate cu fecale, vărsături, sânge etc.) trebuie ambalate în pungi etanșe de rufe, rezistente la rupere, sau în recipiente care sunt ușor de recunoscut. Pot fi folosiți saci dubli cu coduri de culoare care permit ca sacul din interior cu rufe murdare să fie ambalat la exterior într-un al doilea sac necontaminat, astfel încât sacul interior nedeschis să fie trimis direct pentru dezinfectare;d) din cauza răspândirii microbilor și a riscului de rănire, sacii de rufe nu trebuie aruncați, scuturați sau presați, iar manipularea sacilor de rufe deschiși trebuie evitată pe cât posibil;e) lenjeria susceptibilă de a prezenta un risc crescut de infecție trebuie dezinfectată în prealabil printr-un proces termochimic și după aceea va fi sortată;f) în zona murdară, sortarea manuală a rufelor murdare pentru a îndepărta obiectele ar trebui să fie redusă la minimum. În acest scop se recomandă utilizarea mijloacelor tehnice, precum clești de prindere.

Articolul 169Este interzisă spălarea în spălătoriile destinate publicului larg a rufelor care provin de la persoane cu boli contagioase grave (precum SARS, febră hemoragică etc.). Acestea vor fi considerate materiale cu risc infecțios și se vor urma procedurile stabilite pentru spălătoriile din unitățile sanitare.

Articolul 170Pentru a asigura manipularea în siguranță a lenjeriei murdare, unitățile prestatoare de servicii de spălătorie și curățare trebuie să elaboreze proceduri operaționale de siguranță și instrucțiuni de lucru corespunzătoare.

Articolul 171Din motive de igienă, zona curată și zona murdară trebuie separate una de cealaltă prin bariere fizice de construcție. Dacă este posibil, fiecare zonă trebuie să aibă acces separat sau zonele să fie conectate între ele printr-o cameră de decontaminare a persoanelor. Pasajele între zona curată și zona murdară trebuie amenajate ca spațiu de tranzit pentru decontaminarea persoanelor, cu facilități pentru dezinfecția mâinilor și pentru depozitarea îmbrăcăminții de protecție.

Articolul 172(1) Podelele, pereții, suprafețele exterioare ale instalațiilor și suprafețele de lucru din zona murdară trebuie să fie ușor de curățat și dezinfectat.(2) Zona murdară trebuie să aibă chiuvete pentru curățarea și dezinfectarea mâinilor, dacă este posibil fără robinete manuale, echipate cu dozatoare cu produse de spălat, dezinfectanți și prosoape de mână de unică folosință.

Articolul 173(1) Instalațiile de ventilație și aspirație trebuie proiectate astfel încât aerul contaminat să nu fie niciodată reinjectat în spațiile din care provine sau în alte încăperi.(2) În zona murdară ventilația spațiilor trebuie să fie de sus în jos. Utilizarea suplimentară a aspiratoarelor de masă previne răspândirea agenților biologici, la sortarea rufelor.

Articolul 174(1) Lucrătorii din unitățile de spălătorie și curățătorie chimică, inclusiv personalul de întreținere și curățenie, sunt instruiți periodic de angajator cu privire la pericolul generat de produsele chimice, de agenții biologici infecțioși, de contactul cu sânge sau alte fluide corporale și cu privire la măsurile de protecție necesare.(2) Toți angajații care lucrează în zona murdară sau care pot intra în contact cu sânge sau fluide corporale infecțioase trebuie să fie vaccinați împotriva hepatitei A și B. Eficacitatea vaccinării trebuie verificată și documentată prin testarea anticorpilor anti-HBs.

Articolul 175Accesul în zona murdară trebuie limitat doar pentru persoanele autorizate. Femeile însărcinate și care alăptează, precum și persoanele imunodeprimate nu ar trebui să fie angajate pentru a lucra în zona murdară.10. În tot cuprinsul ordinului, sintagma „pesticid agricol“ se modifică și se înlocuiește cu sintagma „produs de protecția plantelor“, iar sintagma „pesticid nonagricol“ se înlocuiește cu sintagma „produs biocid“.

Articolul II

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, unitățile care prestează servicii profesionale de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, unitățile care comercializează angro și cu amănuntul rodenticide si insecticide către unitățile care prestează servicii de deratizare și dezinsecție, precum și unitățile de spălătorie și curățătorie chimică vor lua măsuri pentru respectarea prevederilor de la art. I.

Articolul III

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. 
p.

Ministrul sănătății, 
Adriana Pistol, 
secretar de statBucurești, 23 februarie 2023.Nr. 562.